Proteste de masă împotriva ameninţărilor unui război turco-sirian

De Chris Marsden
9 octombrie 2012

Zeci de mii de protestatari anti-război s-au adunat joi seara în Istanbul pentru a se opune acţiunilor militare împotriva Siriei. Opunându-se alianţei dintre Turcia şi Statele Unite şi pledând suport pentru poporul sirian, demonstranţii au trecut prin districtul comercial al capitalei.

Demonstraţia a avut loc după ce guvernul alcătuit din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) s-a folosit de majoritatea sa în Parlament pentru a acorda prim-ministrului Recep Tayyip Erdogan puterea de a trimite soldaţi în "ţări străine."

Este evident că intenţia este aceea de a duce o ofensivă peste hotare, care să dea jos de la putere regimul lui Bashir al-Assad, fără o consultare cu Adunarea Naţională. Moţiunea votată permite guvernului să determine "scopul, amploarea şi timpul" desfăşurării unei posbile intervenţii.

Moţiunea a fost votată după ce un obuz rătăcit din Siria a ucis miercuri cinci oameni din Akcakale, de la frontiera turcă. Au urmat două zile de foc de mortal; avioane de vânătoare turceşti au efectuat, de asemenea, raiduri asupra unor obiective, inclusiv o tabără militară siriană, omorând un număr nespecificat de soldaţi.

Partidul Republican al Poporului (CHP) s-a opus acestei măsuri denunţată ca fiind o " un drept la război". Purtătorul de cuvânt al AKP a negat faptul că se ia în considerare un război, însă Erdogan a numit obuzele mortale, care au lovit Akcakale, " la limita atacurilor armate" şi s-a angajat " să acţioneze într-un mod rapid şi în timp util împotriva unor riscuri şi ameninţări suplimentare, cu care s-ar confrunta ţara noastră."

Conform instrucţiunilor AKP, sesiunea parlamentară a avut loc cu uşile închise. Demonstranţii aflaţi în afara Parlamentului din Ankara au fost atacaţi de poliţie cu gaz lacrimogen.

Pe plan internaţional, Turcia s-a angajat într-o activitate diplomatică intensă pentru a-şi asigura suport pentru poziţia sa. Citând articolul 4 al Tratatului NATO, Turcia a cerut în mod repetat sprijin militar de la aliaţii săi din NATO împotriva unei amenințări externe.

Ministrul de Externe turc Ahmet Davutoglu l-a sunat personal pe Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon şi pe Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Răspunsul a fost unul belicos.

O declaraţie dată de NATO preciza: "Recentele acţiuni agresive ale regimului sirian asupra graniţei de sud-est a NATO .... sunt o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi un pericol evident şi actual pentru securitatea acestuia." Declaraţia a cerut încheierea imediată a "acţiunilor agresive împotriva unui aliat."

Secretarul de presă al Pentagonului, George Little, a denunţat ceea ce el a numit "un comportament depravat" al Siriei şi a cerut înlăturarea guvernului.

Secretarul de Externe al Marii Britanii, William Hague, i s-a alaturat Secretarului de Stat Hilary Clinton, exprimându-şi şi el furia.

Rusia a blocat poziţiile inflamatorii cerute de SUA şi aliaţii săi de la ONU. Un prim proiect al unei rezoluţii a condamnat atacarea Akcakale şi moartea a cinci civili ca fiind "o violare a dreptului internaţional", care reprezintă "o ameninţare serioasă pentru pacea internaţională şi pentru securitate". S-a făcut apel "la guvernul sirian să respecte pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Rusiei şi a vecinilor săi."

Rusia s-a opus referirilor făcute la încălcările dreptului internaţional şi ameninţărilor serioase la adresa păcii şi securităţii internaţionale, îndemnând ambele părţi să se "abţină" şi să "evite ciocniri militare."

Viceministrul de Externe Gennady Gatilov a făcut clar Agenţiei Interfax că Rusia încercă să blocheze "pretextele pentru realizarea un scenariu militar sau pentru introducerea unor inițiative precum coridoarele umanitare sau zonele tampon."

Cele mai multe surse din mass-media au acceptat negările AKP cum că nu se gândeste la război, însă un război este exact ceea ce partidul îşi doreşte.

Rezoluţia a fost mutată în Parlament şi a fost datată cu 20 septembrie, ceea ce demonstrează că AKP s-a folosit în mod cinic de Akcakale ca pretext pentru a promova planurile pre-existente menite să obţină autorizaţie pentru o invazie în Siria.

În plus, vineri, conducerea Statului Major al Turciei a declarat 15 zone muntoase, predominant în estul şi sud-estul Turciei " zone temporale de securitate." Între 7 octombrie şi 7 ianuarie intrarea publicului în zonele respective va fi interzisă din cauza "unor operaţiuni militare extinse", care vor fi efectuate împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Turcia a declarat deja că nu va respecta frontiera Siriei atunci când va urmări campania sa militară împotriva separatiştilor kurzi, de care l-a acuzat pe Assad că îi încurajează şi adăposteste.

Turcia a cerut în mod repetat stabilirea unor coridoare militare şi a unor zone "no-fly" în Siria. Acesta găzduieşte, de asemenea, Armata Siriană Liberă şi Congresul Naţional Sirian. Turcia oferă bazele pentru diferite grupuri de opoziţie, care intră şi desfăşoară atacuri militare în Siria, inclusiv forțe sub acoperire ale CIA şi din statele din Golf, Arabia Saudită şi Qatar, dar şi numeroase grupări asemănătoare cu Al-Qaeda.

AKP intenţionează să se promoveze pe în sine ca şi liderul unei alianţe a puterilor sunite, pe care puterile imperialiste se pot baza pentru a păzi extracţiile de petrol şi gaz şi care pot suprima prin represiune şi instigare la tensiuni etno-sectare opoziţia socială şi politică din rândurile clasei muncitoare.

Însă AKP vrea ca acţiunile militare să continue sub NATO şi cu participarea activă a SUA. Pentru AKP şi administraţia Obama, acest lucru este plin de dificultăţi. Ambele s-ar confrunta cu o opoziţie internă majoră faţă de lansarea unui alt război în Orientul Mijlociu. Ambele s-ar confrunta cu o opoziţie, eventual inclusiv cu un răspuns militar, din partea Rusiei şi Chinei, care ar încerca să evite excluderea lor dintr-o regiune strategică vitală.

Mass-media turcă a exprimat aceste preocupări. Ismail Kucukkaya a îndemnat în ziarul de centru-dreapta Aksam: "Haideţi să strigăm de la început: nu războiului! " Avertizând asupra "unor pericole incalculabile" , el s-a întrebat: "Avem dreptul să ducem un război şi avem motive legitime suficiente pentru asta? Naţiunea doreşte lucrul acesta? Economia noastră îl va putea suporta? "

Melih Asik a avertizat în Milliyet: "Am atins un punct critic. Nu suntem numai împotriva Siriei, dar, de asemenea, şi împotriva Iranului, Irakului, Rusiei şi Chinei, care sprijină Damascul. În spatele nostru nu se afla nimic altceva decât atitudinile provocatoare şi promisiunile goale ale Statelor Unite." Referindu-se la AKP şi la acuzaţiile recente aduse generalilor turci, care au fost acuzaţi de complot în favoarea unei lovituri de stat, el a adăugat: " Noi avem o armată a căror generali sunt arestaţi... şi o problemă legată de teroare cu care trebuie să ne descurcam."

Astfel de comentarii indică ideea unui dezastru iminent, care este în curs de dezvoltare în secţiunile clasei conducătoare din Turcia. Cu toate acestea, AKP şi aliaţii săi din NATO continuă să toarne combustibil pe flăcări.

Avertizând Siria că testarea gradului de pregătire pentru război al Turciei ar fi o "greşeală fatală" , Erdogan a declarat vineri: "Noi nu sunem interesaţi de un război, dar nici nu suntem departe de unul. Această naţiune a ajuns acolo unde se află astăzi trecând prin războaie intercontinentale."

Logica aflată în spatele participarii AKP în tendinţa SUA pentru schimbarea regimului din Siria şi pentru distrugerea programului nuclear al Iranului duce la război cu ambele ţări şi, în cele din urmă, cu Rusia şi China - adică la război cu întregul Orient Mijlociu şi cu întreaga lume. Votul Parlamentului, care autorizează acţiunile militare, aduce Turcia şi întreaga lume cu un pas mai aproape de o astfel de catastrofă.

Deutsche Welle a scris: "Ankara se pregăteşte pentru un conflict şi în acelaşi timp declară că nu intenţionează să declare război. Vestul a răspuns cu întârziere, pentru a minimiza importanţa acestei ciocniri ... . Turcia nu îşi limitează răspunsul său pentru atac. Conform unor rapoarte din presă, forţa sa aeriană şi maritimă a fost pusă în alertă."

Concluzia a fost că "mai rămân doar puţine îndoieli în ceea ce priveşte faptul că Turcia va lua în considerare o reacţie militară deplină împotriva Siriei."

În acelaşi timp, Simon Tisdall a făcut lobby pentru o intervenţia militară în Guardian. Întrebându-se "Oare câtă vreme mai pot să stea marile puteri degeaba? " el a condamnat " faptul că nu se face nimic, doar se frâng mâinile." El s-a solidarizat cu "presiunea pentru o intervenţie multilaterală, directă, cel mai probabil prin intermediul NATO, " care să vină din partea statelor arabe şi a republicanilor americani.

Şeful Serviciului israelian de Informaţii al Armatei, Aviv Kochavi, s-a folosit de ocazie pentru a face ameninţari cu acţiuni pentru a proteja Golan Heights. "Eroziunea controlului din cadrul regimului sirian şi pătrunderea forţelor globale ale jihadului rerezintă o nouă ameninţare pentru care se pregătesc Serviciile de Informaţii ale Armatei şi IDF [Forţele de Apărare Israeliene], " a spus el.