UE cere reduceri adiţionale în Grecia

De Christoph Dreier
6 octombrie 2012

Reprezentanţii Troicii - Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană (ce) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au revenit weekendul trecut la Atena pentru a discuta cu guvernul grec un al treilea pachet de reduceri ale bugetului.

Troica are în mod oficial sarcina de a pregăti pentru Uniunea Europeană (UE) şi FMI un raport al situației bugetare din Grecia, ca bază pentru un acord privind o nouă salvare bancară a creditorilor ţării, în valoare de 31,5 miliarde de euro.

În realitate, ceea ce Troica are de realizat are mai puţin de-a face cu pregătirea rapoartelor privind măsurile de austeritate adoptate deja în Grecia, decât cu dictarea următorului pachet de reduceri sociale. Împrumuturile promise de Troica în luna iunie vor fi reţinute până când bugetul pe 2013 respectă în totalitate cerinţele UE.

După săptămâni de discuţii cu Troica, Atena a prezentat luni în Parlament un proiect iniţial de buget. Pentru anul viitor, bugetul implică reduceri ale cheltuielilor sociale în valoare de mai mult de 7 miliarde de euro. Sumele cele mai mari vor fi reduse din salariile funcţionarilor publici(1,1 miliarde de eur) şi din pensii (3,8 miliarde de euro). Reduceri suplimentare vor fie făcute din asistenţa socială, sănătate, educaţie şi servicii publice.

Aceste măsuri de austeritate fac parte dintr-un plan de doi ani de reduceri calculate iniţial la 11,5 miliarde, dar estimate acum la un total de 13,5 sau chiar 14,5 de miliarde de euro.

Discuţiile care au avut loc luni între prim-ministrul Antonis Samaras, din partea partidului conservator Noua Democrație (ND), şi reprezentanţii Troicii a durat doar 35 de minute. Guvernul a fost instruit să aplice noului buget reforme fundamentale privind legislaţia muncii şi liberalizarea piețelor înainte ca discuţiile să poată continua.

Planurile pentru astfel de reforme au fost prezentate de Troica cu câteva săptămâni în urmă. Acestea includ prelungirea orelor de lucru, introducerea a şase zile de muncă pe săptămână şi facilitarea măsurilor de concediere - măsuri care vor creşte fără îndoială nivelurile deja cumplite ale şomajului în Grecia. Un sfert din muncitorii eleni şi peste jumătate din tineretul elen sunt şomeri.

În plus, Troica a respins reducerile de doar 2 miliarde de euro din cele 7 miliarde de euro planificate, deoarece acestea au fost prea vagi. În schimb, ea a cerut guvernului să implementeze alte reduceri salariale şi din pensii, precum şi concedierea a 15.000 de angajaţi din sectorul public.

Guvernul grec a întreprins deja atacuri substanţiale asupra câştigurilor sociale şi a dat asigurări că măsurile de austeritate s-au concentrat asupra muncitorilor şi cei săraci, dar s-a ţinut departe de concedieri în masă din sectorul public. În mare parte, acest lucru se datorează faptului că Constituţia greacă interzice concedierile în masă, însă guvernul de coaliție din Grecia nu mai se poate baza pe colaborarea cu autorităţile locale. Angajaţii din administraţie au refuzat frecvent să pună în aplicare măsurile de austeritate impuse guvern.

Conform unor rapoarte, ministrul de Finanţe grec Yannis Stournaras şi-a pierdut la sfârşitul săptămânii calmul de faţă cu reprezentanţii Troicii. El s-a întors spre interlocutorii săi şi a strigat: "Voi chiar doriţi cu adevărat să răsturnaţi guvernul?" Conform relatărilor, inspectorul-sef al FMI Poul Thomsen a răspuns că nu e problema lui dacă coaliţia de la guvernare rezistă sau nu.

Cele mai recente măsuri de austeritate din Grecia au condus deja la o catastrofă socială fără precedent. Conform planului bugetar, economia ţării se va micşora în 2013 pentru al şaselea an consecutiv. Pentru 2013 a fost prognozată o recesiune de 3,8 la sută, în scădere cu 6,6 la sută faţă de anul acesta. Acest lucru înseamnă că de la începutul crizei şi până acum, economia ţării se va reduce cu un sfert.

Din 2010 încoace, statul a redus deja cu 49 de miliarde de euro salariile, pensiile şi cheltuielile sociale. Acest lucru a dus la o explozie a somajului, reduceri ale salariilor cu până la 60 la sută, reduceri drastice ale pensiilor şi o criză în educaţie. Bucătăriile adăposturilor din Atena oferă acum în fiecare zi mâncare pentru 8.000 de oameni. Pacienţii îşi finanţează tot mai mult medicamentele şi vizitele la medici - ducând astfel la excluderea a milioane de cetăţeni greci de la accesul privind îngrijirea sănătăţii.

Aceste reduceri nu au condus însă la reducerea datoriei publice. Dimpotrivă, conform Ministerului Finanţelor, amploarea datoriei va creşte la 179,3 la sută din produsul intern brut. În 2008, de la începutul crizei datoriilor şi înainte de "salvări", această cifră se afla la doar 110,7 la sută.

Unicii beneficiari ai acestor împrumuturi de urgenţă acordate de UE au fost băncile şi speculatorii. Băncile îşi primesc înapoi împrumuturile, inclusiv ratele exorbitante ale dobânzilor, în timp ce ţările din zona euro şi BCE îşi asumă riscurile unui faliment implicit al Greciei. În acest mod, capitalul a fost transferat direct din bugetele ţărilor din zona euro şi, în special din partea muncitorilor greci, în seiful băncilor.

Cel mai recent pachet de austeritate va arunca populaţia greacă mai adanc în sărăcie, fără a face nimic pentru a rezolva criza datoriei ţării. Cruzimea Troicii, în cooperare cu guvernul grec, este o expresie a intensificării imensului antagonism de clasă care decurge din criza capitalismului.