Cancelarul german cere austeritate mai severă în Grecia

De Christoph Dreier
27 august 2012

Pe parcursul primei sale vizite oficiale în străinătate, premierul grec, Antonis Samaras, a călătorit la Berlin pentru convorbiri cu cancelarul german, Angela Merkel.

În timp ce Merkel a făcut presiuni pentru măsuri de austeritate radicale în Grecia, Samaras a promis să rezolve toate cerinţele. El nu numai că va continua măsurile de austeritate, dar, de asemenea, va organiza privatizări la o scară fără precedent.

Merkel a declarat că ea a realizat cât de multe sunt de făcut în Grecia abia după ce a vorbit cu Samaras. Grecia ar putea conta pe ajutorul Germaniei doar dacă îşi îndeplineşte obligaţiile, a adăugat ea. Un raport care urmează să fie eliberat în septembrie de Troica - Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană – va decide dacă Grecia se supune sau nu.

"Este nevoie să ne recâştigăm încrederea," a spus Merkel. "Pentru a face acest lucru este nevoie ca așteptările să fie îndeplinite. Ma aştept ca Grecia să pună în aplicare acordurile realizate, iar cuvintele să fie urmate de acţiuni." Merkel a cerut alte reduceri ale bugetului, o privatizare intensificată şi mai multe reforme structurale. Grecia ar trebui să implice direct experţi germani pentru a reforma administrația sa locală și sistemul de îngrijire a sănătăţii, a declarat ea.

La fel cum a fost cazul şi cu o zi înainte, atunci când ea a ţinut o conferinţă de presă cu Preşedintele francez Francois Hollande, Merkel a precizat că a respins o extindere a perioadei de timp privind acordurile de împrumut pentru Grecia. Ea a subliniat în mod repetat că Atena este responsabilă de îndeplinirea pe deplin şi la timp a acordurilor din aşa numitul Memorandum.

Preşedintele grupului euro, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit miercuri cu Samaras la Atena. Şi el a subliniat, de asemenea, că o posibilă amânare a obiectivelor privind reducerile de buget pot fi discutate numai bazat pe raportul Troicii şi nu înainte de octombrie. Pe lânga reducerile deja convenite,el l-a îndemnat pe Samaras să meargă înainte cu reformele pentru creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi cu privatizarea întreprinderilor de stat.

În prioada premergătoare întâlnirii de vineri, în Germania au avut loc cerinţe ca Grecia să se retragă din zona euro. Liderul grupului parlamentar al Uniunii Creștin - Democrate (CDU), Volker Kauder, a eliminat vineri orice renegociere a termenilor de împrumut pentru Grecia. El a spus că nu ar fi nicio problemă pentru zona euro în cazul în care Grecia abandonează moneda euro. "În ciuda tuturor pachetele de salvare pe care le-am stabilit, avem mijloace considerabile pentru a preveni orice contaminare care ar putea avea loc."

Aceste ameninţări, ca şi observațiile lipsite de compromisuri ale lui Merkel, au scopul de a pune presiuni pe guvernul grec pentru a continua și intensifica atacurile asupra drepturilor sociale ale muncitorilor. Măsurile impuse de Troica nu servesc nici la reducerea deficitului, nici la păstrarea Greciei în zona euro. Singurul lor scop este de a sărăci muncitorii și societatea greacă în numele băncilor, până când nu mai rămâne nimic.

Departe de a uşura povara ţarii, reducerile şi reformele structurale introduse deja au condus la sărăcie în masă şi o recesiune profundă. Pe perioada ultimilor ani a reducerilor de buget - în valoare totală de 20 la sută din producția economică a ţării - povara datoriilor greceşti a crescut constant.

Vorbind din partea elitei financiare din Grecia, care a beneficiat considerabil de pe urma planurilor de salvare, şi având în vedere poziţia agresivă adoptată de cancelarul german, Samaras a părut smerit în timpul conferinţei de presă. El a declarat că a făcut greşeli, dar a promis să rezolve problemele deosebite. "Grecia va rămâne fidelă angajamentelor sale şi le va îndeplini."

Samaras s-a distanţat de orice amânare a Memorandumului şi de alt ajutor pentru Grecia. "Noi nu mai vrem asistenţă suplimentară, noi nu cerem mai multe resurse, însa ceea ce avem nevoie este de aer pentru a respira, " a declarat el. Raportul Troicii va indica că noul guvern face tot ceea ce este necesar.

Într-un interviu dat miercuri pentru Süddeutsche Zeitung, Samaras a promis că guvernul său va face tot posibilul pentru a rambursa băncile. El a explicat, de asemenea, în mod clar, că nu va ţine cont de rezistenţa populară faţa de planurile lui: "Nu este atât de important ca eu sa fiu reales. Eu vreau să schimb ţara."

Singura critică adusă poziţiei brutale a guvernului lui Merkel a fost îndreptată împotriva unor declaraţii ca cele ale lui Kauder. El a spus el ar avea probleme cu privatizarea întreprinderilor de stat dacă "politicienii de rang înalt declară că drahma se reîntoarce." El a explicat că nimeni nu va investi euro în Grecia, dacă crede că va primi la schimb drahme.

În acelaşi timp, Samaras a subliniat că guvernul său va prezenta parlamentului următorul pachet de austeritate în următoarele două săptămâni. Potrivit ziarului grec Kathimerini, pachetul include reduceri de 13,5 miliarde de euro, în principal pe cheltuiala muncitorilor şi pensionarilor, precum şi a sectoarelor din educație și sănătate. Pe lângă aceasta, vor mai fi pierdute zeci de mii de locuri de muncă din sectorul public.

Într-un interviu cu Le Monde, Samaras a spus mai spus că pe lângă privatizarea a zeci de întreprinderi de stat, Atena are şi planuri de a vinde insulele greceşti nelocuite, însă numai dacă acest lucru nu va compromite securitatea naţională. Aceast lucru a fost prima dată propus de ziarul german de dreapta Bild şi a dezlănţuit o controversă. La nici doi ani mai târziu, sub presiunea Berlinului şi a aristocrației financiare globale, acest lucru este pe cale să devină politică de stat.

O țară întreagă este în curs de dezbinare şi distrugere. Reducerile efectuate recent vor aprofunda recesiunea, făcând un faliment al Greciei mult mai probabil. Până atunci trebuie însă să fie smulsă suma maximă de profit de pe urma muncitorilor greci.

Reducerile cele mai recente au condus deja la forme de mizerie socială pe scară largă și fără precedent. Salariile şi pensiile au fost tăiate cu până la 60 la sută, iar impozitele au crescut drastic. În ultimii doi ani, rata sărăciei a crescut cu 50 la sută, iar rata de suicid cu 40 la sută. În 2010, pe fondul unei disperări sociale crescânde, peste 2.000 de oameni şi-au luat viaţa.