Recesiunea din Europa se adânceşte, somajul creşte

De Stefan Steinberg
20 august 2012

La patru ani de la debutul celei mai grave crize economice din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, continentul alunecă din nou în recesiune profundă. Ultimele date primite din partea agenției Uniunii Europene (UE), Eurostat, dezvăluie că între aprilie şi iunie a acestui an, totalul economiilor celor 17 state care constituie zona euro a scăzut cu 0,2 la sută în comparaţie cu primele trei luni din 2012.

Conform aşa-numitelor estimări “semnal"(flash) a Eurostat, o scădere similară a fost înregistrată în toate cele 27 de naţiuni din Uniunea Europeană. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB-ul din zona euro s-a diminuat cu 0,4 la sută. Noile date care indică declinul economic vin după cele lansate luna trecută şi care dezvăluie că şomajului în zona euro a atins un nivel record de 11,2 la sută.

Economia germană, cea mai mare de pe continent, a crescut în cel de-al doilea trimestru cu 0,3 la sută. Bazându-se pe industria exportului, Germania a fost capabilă să menţină creşterea economică în ultimele luni. Cu toate acestea, datorită efectelor pe care le produc măsurile de austeritate din Europa şi datorită stagnării pieţelor majore din Asia, este doar o chestiune de timp până când actuala criză va lovi Germania în plină forţă. Ţară a înregistrat deja o serie de închideri de fabrici şi falimente ale unor mari companii şi, în mod semnificativ, creşterea din cel de-al doilea trimestru nu a avut un impact pozitiv asupra situaţiei locurilor de muncă.

Între timp, restul Europei fie se scaldă sau se cufundă mai adânc în recesiune. Economia franceză nu a reuşit să înregistreze nicio creştere în ultimele nouă luni, iar reducerile de buget planificate de către guvern vor exacerba situaţia economică în perioada următoare. Guvernul Partidului Socialist al preşedintelui Francois Hollande s-a angajat să reducă anul viitor deficitul din sectorul public cu 3 la sută din PIB, sau 33 de miliarde de euro.

În cel de-al doilea trimestru din 2012, nu mai puţin de şase ţări din zona euro au înregistrat scăderi semnificative în producția economică: Grecia, Portugalia, Italia, Spania, Belgia şi Finlanda. Primele trei au fost supuse unor programe de austeritate dure ale UE, ca parte a salvării băncilor europene.

Economia greacă continuă să se prăbuşească. Ea a fost scădere începând cu sfârşitul anului 2008 şi a scăzut cu alte 6,2 de procente în cursul anului trecut. Cea de-a doua aşa-numită salvare a Greciei aprobată de "Troica" (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) în luna februarie s-a bazat pe previziunile unei scăderi economice de 4,5 la sută pentru anul 2012. Acum este de aşteptat ca această cifră să se apropie de 7 la sută.

Cea de-a doua cea mai rea prognoză economică a fost data de Portugalia, a cărei economii s-a diminuat între aprilie și iunie a acestui an cu 1,2 la sută. Acest lucru înseamnă că PIB-ul Portugaliei a scăzut pe parcursul ultimului an cu un total de 3,3 la sută. În aceeaşi zi în care au fost date publicităţii cifrele Eurostat, Oficiului de Statistică din Portugalia a anunţat că şomajul în ţară a atins recordul de 15 la sută.

Economiile din Italia şi Spania, cea de-a treia şi ce-a de-a patra mare economie din Europa, s-au diminuat în cel de-al doilea trimestru cu 0,7 respectiv 0,4 la sută. Economia din Italia se contractă între timp de cel puțin un an, în timp ce recesiunea în curs de desfăşurare din Spania a dus ocuparea forţei de muncă din ţara la era de după Franco şi la un record al Uniunii Europene de 24,6 la sută.

Marea Britanie a înregistrat al treilea trimestru succesiv de recesiune din ultimii patru ani. Cifrele lansate luna trecută de biroul pentru statistici naționale a arătat că declinul economiei Marii Britanii se accelerează. Scăderea 0,7 la sută înregistrată în cel de-al doilea trimestru din 2012 a depăşit aşteptările cel mai rele ale analiştilor economici.

În timp ce economia europeană se îndreaptă tot mai adânc în recesiune, un alt raport recent a atras atenţia asupra crizei tot mai mari din sistemul bancar european. Potrivit unui raport emis săptămâna trecută de Price Waterhouse Group, băncile europene au acumulat până la sfârşitul anului 2011 un munte tot mai mare de datorii rele, totalizând aproximativ 1,05 bilioane de euro.

Pe parcursul ultimilor doi ani, băncile europene au fost încurajate de Banca Centrală Europeană să cumpere datoriile rele ale economiilor aflate în dificultate din Europa de Sud. La începutul acestui an, BCE a pus la dispoziţie peste un trilioan de euro în împrumuturi ieftine pentru aceste achiziţii.

Totalul estimat al împrumuturilor rele este dublu faţă de cifra din 2008. Cele mai rapide rate de creştere în împrumuturile rele s-au înregistrat de către băncile din Italia, Spania şi Grecia. Creşterea masivă a datoriei rele în seifurile băncilor europene a dus la rândul său la o recesiune a împrumuturilor interbancare. În iunie, aceste operaţiuni interbancare au atins nivelul cel mai scăzut de la izbucnirea crizei financiare în 2007.

Colapsul împrumuturilor interbancare din 2008 a fost momentul care a determinat guvernele din Europa şi din întreaga lume să pompeze trilioane în sistemul bancar internaţional. În luna septembrie a anului trecut, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a recunoscut că: "În ultimii trei ani, statele membre - ar trebui să spun, contribuabilii lor - au acordat sectorului financiar un ajutor și au furnizat garanții în valoare de 4,6 trilioane de euro.

Băncile anticipează acum o altă infuzie imensă de fonduri de la BCE - fonduri garantate în ultimă instanță de către populaţia activă a Europei. Der Spiegel îl citează pe Thomas Mayer, economist-şef la Deutsche Bank, care constată că contribuabilul european a fost lăsat cu riscurile financiare a destrămării zonei euro şi declară: " De vreme ce capitalul privat nu mai curge, bancherii centrali sunt la un pas de prăbuşire."

Răspunsul dat de Troica şi de guvernul german la creşterea devastării economice și sociale din Europa este să ceară şi mai multă austeritate. Acesta va fi mesajul care îi va fi comunicat săptămâna viitoare prim-ministrului grec Antonis Samaras atunci când va vizita Berlinul pentru convorbiri cu cancelarul Angela Merkel.

Guvernul german se pregăteşte, de asemenea, şi pentru posibilitatea ca statul grec să dea faliment şi ca ţara să iasa din zona euro. Ministrul german de economie şi vice-cancelarul Philipp Rösler a declarat pentru Spiegel Online: "Noi nu dorim ca Grecia să intre în incapacitate de plată, dar, dacă va fi necesar, vom putea face faţă consecinţelor."