Julian Assange cere SUA să înceteze “vânătoarea de vrăjitoare”

De Mike Head
22 august 2012

Editorul WikiLeaks, Julian Assange, a vorbit duminică de la balconul ambasadei Ecuadorului din Londra, denunţând persecutarea sa şi a WikiLeaks din partea SUA şi expunând manevrele guvernului britanic de a lua săptămâna trecută ambasada cu asalt, deoarece Ecuadorul se pregătea să îi acorde azil diplomatic.

Guvernul britanic a oferit o altă încercare de intimidare. În timp ce Assange s-a adresat sutelor de suporteri şi reprezentanţi ai mass-mediei, pe străzile din jurul ambasadei şi pe scările acesteia s-au aflat în jur de 200 de poliţişti.

Assange a spus că miercuri noaptea a auzit poliţiştii "năvălind" în ambasadă pe scările de incendiu, dar că prezenţa suporterilor săi de afară au împiedicat arestarea sa. "Motivul pentru care Marea Britanie nu a lasat deoparte termenii Convenţiei de la Viena a fost pentru că lumea privea", a spus el.

Guvernul de coaliție al Marii Britanii este condus de conservatori, iar aceştia au amenințat că vor retragă recunoașterea ambasadei Ecuadorului și că vor trimite poliţişti să îl aresteze pe Assange. Acest lucru ar fi o încălcare flagrantă a Convenţiei de la Viena din 1961, care cere ca teritoriile diplomatice să fie tratate ca fiind teritoriul unei naţiuni străine.

Guvernul britanic a refuzat să comenteze declaraţia lui Assange, nenegând astfel că poliţia a intrat în clădire. Guvernul nu ţine secrete planurile sale de a-l trimite forţat pe fondatorul WikiLeaks în Suedia, sub pretextul de a răspunde acuzaţiilor de agresiune sexuală, facilitând astfel transferul său în SUA pentru a fi judecat pentru spionaj.

Devine din ce în ce mai evident că administraţia Obama şi aliaţii săi, inclusiv guvernele din Marea Britanie, Suedia şi Australia - ţara de origine a lui Assange - intenţionează să călce în picioare drepturile internaţionale şi drepturile democratice de bază pentru a-l încarcera pe Assange şi a închide WikiLeaks. Singura "crimă" a lui Assange este de a fi publicat sute de mii de documente, care au expus crimele de război din Afganistan şi Irak şi maşinaţiunile reacţionare ale puterilor imperialiste.

Assange a avertizat că, atâta timp cât WikiLeaks rămâne sub ameninţare, " tot aşa este şi libertatea de exprimare şi sănătatea tuturor societăţilor noastre". Guvernul SUA este în pericol de a " aluneca în prăpastie, trăgând-ne pe toţi într-o lume periculoasă şi opresivă în care jurnaliştii tac de teama unei urmăriri penale şi cetăţenii trebuie să şoptească în întuneric."

Assange a declarat că SUA "trebuie să renunţe la vânătoarea de vrăjitoare împotriva WikiLeaks", " să încheie ancheta FBI", "să promită că nu va urmări penal personalul sau suporterii noştri" și "să jure în faţa lumii că nu va urmări jurnaliştii pe motiv că au adus lumină asupra crimelor secrete ale celor puternici.”

Fondatorul WikiLeaks a cerut, de asemenea, eliberarea lui Bradley Manning. Militarul american, acuzat de scurgerea incriminatoare a documentelor spre WikiLeaks, este reţinut şi abuzat de mai mult de 850 de zile în încercarea evidentă de a-l constrânge să implice WikiLeaks. Acel lucru ar stabili baza legală pentru ca Assange să fie acuzat de "conspiraţia de a comite spionaj."

Assange a spus că Manning "rămâne într-o închisoare militară în Fort Leavenworth Kansas, ONU descoperind că a îndurat luni chinuitoare de detenţie în Quantico Virginia şi că acum - după doi ani petrecuţi în închisoare - va trebui să treacă printr-un proces." Assange a adăugat: "Dacă Bradley Manning a făcut într-adevăr lucrurile de care este acuzat, el este un erou, un exemplu pentru noi toţi şi prizonierul politic de frunte din lume."

Pentru toate aceste probleme Assange a apelat la preşedintele Barack Obama pentru "a face ceea ce este corect." Însă administraţia Obama a făcut imediat clar că nu are nicio intenţie de a opri acţiunea sa împotriva lui Assange, declarând că nu recunoaşte azilul diplomatic.

Guvernul ecuadorean s-a bazat pe acordul din 1954 al Organizaţiei Statelor Americane (OSA) care permite acordarea de azil în clădirile diplomatice "persoanelor căutate pe motive politice." Departamentul de stat a spus că Statele Unite "nu a făcut parte în 1954 din Convenția OSA, care recunoaşte azilul diplomatic, prin urmare nu recunoaşte conceptul de azil diplomatic drept o chestiune de lege internaţională."

Cu ceva vreme în urmă, ministrul de Externe britanic, William Hague, a declarat, de asemenea." Marea Britanie nu recunoaşte principiul de azil diplomatic." Aceste declaraţii subliniază fărădelegea rostită de Statele Unite şi partenerii săi.

În timp ce Statele Unite au refuzat să semneze Convenția din 1954, ea a folosit adesea ambasadele sale pentru a proteja persoane selectate pentru propriile scopuri politice. Cu doar trei luni în urmă, în mai, militantul chinez pentru drepturilor omului, Chen Guangcheng, s-a refugiat în ambasada americană din Beijing după ce a scăpat de la arestul la domiciliu. Acestuia i-a fost acordat rapid azil în SUA.

Într-o manevra separată, Casa Albă a votat vineri împotriva convocării de urgenţă a unei reuniuni OSA la Washington pentru a discuta obiecţiile Ecuadorului cu privire la amenințările britanice la adresa ambasadei sale. Canada, Trinidad şi Tobago s-au alăturat SUA opunându-se rezoluţiei, care a fost votată cu 23 de voturi pentru şi trei împotrivă. Miniştrii de Externe ai Uniunii Naţiunilor din America de Sud şi-au exprimat, de asemenea, "solidaritatea" cu Ecuadorul și au cerut părţilor implicate " să caute dialogul pentru găsirea unei soluţii acceptate de toţi."

Într-o declaraţie națională data în week-end, preşedintele ecuadorean Rafael Correa a denunţat ameninţarea Marii Britanii de a lua cu asalt ambasada ca fiind "intolerabilă şi explicită". El a declarat că ţara sa a decis să îi acorde azil lui Assange, deoarece nu a reuşit să obţină asigurări din partea Regatului Unit și Suediei că fondatorul WikiLeaks nu va fi extrădat către o țară terţă, lucru care “ar pune viaţa şi libertatea domnului Assange în pericol."

Atunci când ministrul de Externe al Ecuadorului, Ricardo Patino, a anunţat săptămâna trecută decizia de acordare a azilului, el a dezvăluit că guvernul său a cerut în mod specific guvernului SUA (1) să declare dacă există un proces legal sau preconizat împotriva lui Assange și/sau WikiLeaks, (2) care ar fi sancţiunile maxime care s-ar aplica şi (3) dacă intenționează să solicite extrădarea lui Assange în SUA. Administraţia Obama a refuzat să furnizeze orice informații despre cazul lui Assange.

Suedia a respins, de asemenea, o ofertă a Ecuadorului de a permite procurorilor suedezi să-l interogheze pe Assange la ambasadă, în persoană sau prin intermediul unei videoconferinte. Acest fapt expune eforturile mass-mediei din Marea Britanie și pe plan internațional de a ponegri numele lui Assange portretizându-l ca fiind un evadat care vrea să scape de "acuzaţiile" sexuale din Suedia.

Adevărul este că Assange s-a oferit în Marea Britanie în mod constant pentru a fi interogat. Cu toate acestea, împotriva lui nu a fost făcută nicio acuzaţie. Acuzaţiile au fost născocite de către polițiștii suedezi și de către autorităţile judiciare la sfârşitul anului 2010, după ce două femei au avut relații consensuale cu el.

Nu există nicio îndoială că înscenarea din Suedia este motivată politic. Ea a venit exact în momentul în care administraţia Obama orchestra un Mare Juriu american pentru a examina acuzaţiile posibile împotriva lui Assange, inclusiv "conspiraţia de a comunica sau transmite informaţii privind apărarea națională" şi "conspiraţia pentru a comite spionaj."