Uniunea Europeană cere mai multă austeritate în Grecia

De Robert Stevens
15 aprilie 2013

Pe fondul unui colaps economic continuu în Grecia, oficialii din "Troica ", Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, au purtat săptămâna trecută discuţii cu reprezentanţii Coaliţiei care formează gurvernul grec, cerând mai multe reduceri sociale.

Discuţiile sunt centrate în jurul cererilor "Troicii" pentru noi măsuri de austeritate în schimbul unei plăţi de 2,8 miliarde de euro, o tranşă dintr-un împrumut de 130 de miliarde de euro convenită anterior. În discuţie se află, de asemenea, şi termenii pentru eliberarea a 6 miliarde de euro suplimentare pentru cel de-al doilea trimestru al anului.

Nimic din aceşti bani "pentru salvare" nu ajung însă vreodată la populaţia săracă a Greciei. Banii sunt predaţi imediat pentru a plăti datoriile către bănci. Grecia trebuie să achite deţinătorilor de obligaţiuni, care expiră în 20 mai, o sumă în valoare de 5,6 miliarde de euro.

Vineri, când ministrul de Finanţe Yannis Stournaras a plecat din Atena pentru a participa la o reuniune informală a Eurogrupului în Dublin, discuţiile încă nu fuseseră încheiate. Diverse surse au raportat însă că noul guvern alcătuit din Noua Democraţie- PASOK- Stânga Democratică a acceptat în mare măsură cerinţele Troicii.

Vorbind în Dublin, preşedintele Eurogrupului şi ministrul de Finanţe al Olandei, Jeroen Dijsselbloem a cerut Greciei "să-şi intensifice eforturile" pentru a se conforma cu programul Troicii.

UE a făcut presiuni asupra Greciei în privinţa acestor cerinţe atunci când a reieşit că, la mai puţin de o lună după impunerea în Cipru a unor măsuri de austeritate dureroase, sunt necesare reduceri suplimentare de 6 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că măsurile de austeritate totale în Cipru - a cărei populaţii abia depăşelte un milion de locuitori - se rezumă la un total de 27.000 de euro pentru fiecare bărbat, femeie şi copil.

Discuţiile cele mai recente, care au fost reluate în Grecia după ce Troica a oprit în luna februarie negocierile, argumentează că Atena a încălcat instrucţiunile acesteia. Discuţiile sunt centrate pe problema numărului de disponibilizări din sectorul public. Troica a cerut ca salariaţii din sectorul public să fie reduşi până în 2015 la 150.000. Inclusă este concedierea a 7.000 de muncitori în acest an şi 20.000 în 2014.

Troica s-a opus, de asemenea, fuziunii Bancii Naţionale a Greciei cu Eurobank, două dintr cele mai mari banci ale Greciei. Acest lucru înseamnă ca ambele instituţii îndatorate ar fi forţate să caute separat recapitalizare acoperită prin cuferele statului. Se estimează că acest lucru va costa alte 15, 6 miliarde de euro.

Conform relatărilor, ministrul de Finanţe Yiannis Stournaras a spus Troicii la începutul discuţiilor că el nu se aştepta ca guvernul actual să reziste, dacă Troica cere chiar mai multă austeritate. Având în vedere că milioane de oameni trăiesc în sărăcie insuportabilă, alimentată de un şomaj extravagant care se apropie de 30 la sută şi aproape 60 la sută pentru cei sub 25 de ani, guvernul anticipează o explozie socială.

Date lansate săptămâna trecută au arătat că în fiecare zi lucrătoare din prima lună a anului şi-au pierdut locul de muncă 3.400 de oameni. O rată asemănătoare a pierderii locurilor de muncă pentru o ţară de dimensiunea Statelor Unite ar însemna pierderea a aproximativ un milion locuri de muncă pe lună. Politica UE, de a impune astfel de reduceri unei societăţi aflată în cădere economică liberă, este din punct de vedere politic penală.

Ziarul To Vima a raportat că Stournaras a cerut Troicii să nu ceară mai mult de atât. “Dacă doriţi mai multe măsuri, luaţi cheile de la Ministerul Finanţelor şi daţi-le lui Tsipras." Alexis Tsipras este liderul partidului de opoziţie Syriza, Coaliţia Stângii Radicale.

Guvernul a încercat să reasigure Troica că va continua reducerea locurilor de muncă, însă nu prin concedieri, ci cu ajutorul cursului normal al evenimentelor. Înainte de negocieri, ministrul Reformei Administraţiei Antonis Manitakis din partea Stângii Democratice i-a spus lui Michalis Papagiannakis de la Political Reflection (care are legături cu Stânga Democratică) că "în 2012 au avut loc 32.000 de pensionări din sectorul public şi că reducerea numărului total de funcţionari publici până în 2015 va fi de 180.000."

Cotidianul de dreapta Kathemerini a remarcat că "surse apropiate ministrului au declarat joi că apelul Troicii pentru 20.000 de concedieri până la sfârşitul anului viitor este cu mult peste ceea ce Grecia a convenit în cel de-al doilea acord de împrumut semnat anul trecut." Ziarul a adăugat că dacă Troica insistă asupra termenului limită, "Manitakis se va retrage probabil de la negocieri şi va permite altor oficiali guvernamentali să continue discuţiile."

Făcând abstracţie de atitudinea lui Manitakis, partidele Coaliţiei insistă la unison ca costul crizei să fie impus pe spatele clasei muncitoare şi celor mai săraci ai societăţii. Coaliţia are dezacorduri tactice doar în ceea ce privesc reducerile Troicii.

Evangelos Venizelos, liderul partidului social-democrat PASOK, care a declanşat primul val de austeritate în anul 2010, a aprobat săptămâna trecută reducerea locurilor de muncă din sectorul public.

El crede că " este corect din punct de vedere al reformelor structurale " faptul că Troica are în vizor sectorul public. “Credibilitatea noastră se bazează pe această temă; ea va determina dacă noi, cei de aici din Grecia, vrem într-adevăr reforme structurale profunde - să devenim un alt stat, care să funcţioneze într-un mod prietenos faţă de investiţii, faţă de creştere şi în primul rând faţă de cetăţeni. Pentru aceasta trebuie să dăm un răspuns pozitiv. "

Guvernul continuă să impună măsuri sălbatice asupra populaţiei. În 2011, înainte de sosirea Troicii, guvernul a impus într-o primă tendinţă spre austeritate taxa de "urgenţă" pentru proprietate. Iniţial, aceasta a fost plătită de către rezidenţii din clădiri cu un singur contor de energie electrică, însă apoi a fost extinsă ca şi impozit general pe toate proprietăţile. În 2014, taxa aceasta va fi colectată de toate autorităţile fiscale oficiale.

Unele rapoarte atestă că Atena se pregăteste pentru a satisface şi o altă cerere de bază a Troicii: pentru concedierea în iunie a 2.000 de muncitori, pe motive false că aceştia nu ar onora "jurământul" angajaţilor din domeniul serviciului civil.

Muncitorii acuzaţi de infracţiuni disciplinare riscă acum pierderea locurilor de muncă. Conform Kathemerini, Manitakis este îngrijorat de faptul că angajaţii nu ar trebui să fie concediaţi fără o audiere şi "încearcă, conform relatărilor, să caute modalităţi de a accelera procesul audierilor disciplinare."

Conform relatărilor, se lucrează la o formulă legislativă care să pună acest lucru în practică. Se pare că vor fi luate în considereare legi cum ar fi crearea unui consiliu centralizat de disciplinare care să judece toate cazurile funcţionarilor publici şi care să elimine salariul celor care au fost suspendaţi până când cazul lor este închis. Coaliţia, susţinută de o mass-medie îngăduitoare, face parte dintr maeştrii care demonizează muncitorii din sectorul public. Ei se referă la aceştia în mod constant ca făcând parte dintr-un monstru "umflat" care parazitează toate resursele contribuabililor.

În acest scop, coordonat în mod efcident pentru a coincide cu vizita Troicii, guvernul a pus în mişcare o campanie murdară pentru a stigmatiza şi calomnia chiar mai mult angajaţii din sectorul public. În timpul vizitei au avut loc o serie de cinci inspecții surpriză din partea funcţionarilor de stat a cinci ministere : Finanţe, Reformă Administrativă, Educaţie, Sănătate şi Turism. Kathemerini a declarat joi cu nerăbdare că acestea au sugerat că "un număr semnificativ de funcţionari publici nu reuşesc în mod constant să apară la muncă". Cotidianul a adăugat, fără a cita vreo sursă, că " în cazul Ministerului Educaţiei, 20 la sută din angajaţii săi erau absenţi în mod nejustificat."